Sibiu 
Municipiul Sibiu, resedinta a judetului cu acelasi nume, este situat pe raul Cibin, in depresiunea omonima, depresiune aflata in zona de contact a podisului Transilvaniei cu Carpatii Meridionali. Sibiul are o populatie de aproximativ 155 000 locuitori, fiind un important nod rutier, dar si feroviar, avand gara inca din anul 1897. De asemenea, municipiul Sibiu are si aeroport.
Acest municipiu are o istorie indelungata , marcata de evenimente importante. Sub vatra actuala a localitatii s-au descoperit vestigii arheologice care dovedesc ca au existat asezari umane inca din Neolitic. In cartierul Gusterita au fost descoperite urme de locuire care dainuie din Epoca Fierului.
Primele colonizari, cu populatie de origine germana (sasi) au avut loc pe teritoriul actualului municipiu intre anii 1141-1162. Prima atestare documentara a acestei localitati dateaza de la 20 decembrie 1191 si apare intr-un act papal emis la Roma. In acest act al Papei localitatea apare cu numele de Cibinium. In anul urmator, localitatea apare intr-un alt document cu numele de Prepostius Cibiniensis. In anul 1224, localitatea figureaza in documente ca fiind capitala unui comite, iar in 1302 ca resedinta de scaun.
In aprilie 1241, localitatea este aproape distrusa de o invazie a mongolo-tatarilor. Dupa ce se reface, destul de repede, localitatea isi construieste o incinta fortificata. In anul 1366, localitatea devine oras si treptat isi extinde fortificatiile, ajungand ca in secolul al XV-lea acestea sa includa si Orasul de Jos si Orasul de Sus.
In perioada Evului Mediu, orasul cunoaste o puternica dezvoltare, atat din punct de vedere comercial, cat si a mestesugurilor. Daca in anul 1376 in oras existau 19 bresle, in secolele XVII-XVIII erau peste 40 de bresle.
In secolele XV-XVI, orasul Sibiu a fost asediat de turci de cinci ori, insa nu a fost cucerit. Pentru apararea orasului au fost construite ziduri masive din caramida rosie, inconjurate de un sistem de santuri si strajuite de bastioane si turnuri de aparare (secolele XVI-XVII). De la culoarea caramizilor, orasul se numea, la un moment dat, Orasul Rosu sau Cetatea Rosie. In anul 1699, in Sibiu erau 4 bastioane si 39 de turnuri, cateva pastrandu-se pana astazi.
In anul 1699, Transilvania a intrat sub administratie habsburgica. Sibiul continua sa se dezvolte, devenind din burg medieval un oras modern. In oras se construiesc edificii in stilul barocului vienez, se fac lucrari de modernizare si sistematizare. In anul 1692 s-a infiintat un gimnaziu. Intre anii 1836-1865 au fost demolate cele 5 porti ale orasului.
Intre secolele XVIII-XIX, Sibiul devine un centru cultural si politic din ce in ce mai important. In cele patru tipografii ale orasului se tipareau publicatii romanesti, dar si germane, cea mai reprezentativa dintre acestea fiind „Gazeta de Transilvania”, in perioada 1881-1946. Alte publicatii aparute la Sibiu sunt: „Tribuna”, „Telegraful Roman”, „Siebenburger Bote”, „Siebenburger Zeitung” etc.
In perioada Revolutiei de la 1848-1849, in acest oras si-au stabilit sediile Comitetul de pacificatiune, Comitetul National Roman si Comandamentul generalului Bem. Dupa Marea Unire de la 1918, la Sibiu s-a instalat Consiliul Dirigent.
Credite foto: via-europa.ro